Manifest feminist în sprijinul drepturilor lucrătoarelor și lucrătorilor sexuali

Vă rugăm să semnați manifestul aici.

Ca semnatare ale acestui manifest, ne exprimăm sprijinul pentru auto-determinarea lucrătorilor şi lucrătoarelor sexuale şi recunoaşterea muncii sexuale drept muncă. Întrucât drepturile omului, inclusiv drepturile reproductive ale femeilor şi egalitatea de gen sunt ameninţate în toată Europa şi Asia Centrală, suntem solidare cu lucrătorii și lucrătoarele sexuale care se confruntă cu mai multe forme de violenţă: de la cea structurală şi instituţională, la cea fizică şi interpersonală. Pentru a adresa oprimarea sistematică a lucrătorilor şi lucrătoarelor sexuale, cerem tuturor feministelor să îşi concentreze resursele în includerea şi amplificarea vocilor lucrătorilor şi lucrătoarelor sexuale în cadrul mişcării şi să înceteze promovarea cadrelor legislative care s-au dovedit a fi în detrimentul drepturilor lucrătorilor şi lucrătoarelor sexuale.

Facem apel la o mişcare feministă care plasează nedreptatea de gen în cadrul societăţilor patriarhale, capitaliste, de supremaţie a albilor, o mişcare incluzivă pentru persoanele trans şi lucrătorii/lucrătoarele sexuale. Sistemele noastre de justiţie penală sunt opresive şi din acest motiv nu credem în intensificarea activităţii poliţiei, urmăririle penale şi pedeapsa cu închisoarea drept principalele soluţii la violenţa împotriva femeilor, persoanelor trans şi a inegalităţii de gen. În schimb, credem în intervenţii comunitare, organizare pe termen lung şi mobilizare împotriva complexităţii prin care violenţa împotriva femeilor şi persoanelor trans se manifestă, inclusiv inegalitatea economică şi lipsa unor reţele accesibile de securitate socială şi servicii.

  1. Recunoaştem expertiza lucrătorilor şi lucrătoarelor sexuale asupra propriilor vieţi şi nevoi. Feminismul, aşa cum a făcut şi în trecut, trebuie să sprijine capacitatea de decizie şi de auto-reprezentare a femeilor, alături de autodeterminarea muncii şi corpurilor lor. Lucrătoarele sexuale nu ar trebui să constituie excepţia.
  2. Respectăm decizia lucrătorilor şi lucrătoarelor sexuale de a se angaja în munca sexuală. Ca feministe, respingem declaraţiile misogine conform cărora lucrătorii şi lucrătoarele sexuale îşi “vând corpul” sau “se vând pe sine”: a sugera că sexul implică oferirea sau pierderea unei părţi din tine însăţi este un gest profund anti-feminist. Femeile nu sunt înjosite din cauza sexului. În plus, respingem orice analiză care susţine că lucrătoarele sexuale contribuie la “comodificarea femeilor, sexului sau intimităţii”. Nu vom învinovăţi lucrătoarele sexuale pentru vătămarea altor femei, ci patriarhatul şi alte sisteme opresive.
  3. Susţinem cu tărie capacitatea lucrătorilor şi lucrătoarelor sexuale de a-şi da consimţământul. A afirma că este imposibil să consimţi în munca sexuală le confiscă lucrătorilor şi lucrătoarelor sexuale capacitatea de a-şi defini propriile limite şi capacitatea de a se exprima împotriva violenţei. A propaga ideea conform căreia clienţii “cumpără” corpurile lucrătorilor/lucrătoarelor sexuale sau consimţământul acestora – şi astfel pot să facă ce vor unui/unei lucrător/oare sexuală – are consencinţe periculoase în viaţa reală pentru lucrătoarele şi lucrătorii sexuali. Mai mult, postulând munca sexuală drept o formă de violenţă, astfel de idei pot duce la represiunea muncii sexuale în numele adresării violenţei – deşi actele de represiune împotriva muncii sexuale sporesc de fapt vulnerabilitatea lucrătorilor şi lucrătoarelor sexuale la violenţă.
  4. Promovăm măsuri care oferă ajutor şi sprijin real victimelor traficului, în deplin respect pentru protecţia drepturilor omului şi drepturilor muncii. Astfel, denunţăm confunzia dintre migraţie, muncă sexuală şi traficul de persoane. Unul din rezultatele acestei confunzii este că lucrătorii şi lucrătoarele sexuale migrante sunt în mod special vizaţi de hărţuirea poliţiei, razii, reţineri şi deportări, fiind împinși/se către medii clandestine de muncă, unde devin şi mai vulnerabili/e la violenţă şi exploatare.  
  5. Luptăm pentru eliminarea tuturor formelor de violenţă împotriva lucrătorilor şi lucrătoarelor sexuale. Munca sexuală nu este o formă de violenţă sexuală, dar lucrătorii şi lucrătoarele sexuale sunt mai vulnerabili/e în faţa violenţei sexuale şi violenţei din partea partenerilor/partnerelor din cauza incriminării muncii sexuale şi a altor forme de opresiune ce se intersectează, cum ar fi sexismul, stigma împotriva lucrătorilor/oarelor sexuale, homofobia şi transfobia, rasismul şi opresiunea de clasă. Opresiunea şi incriminarea îi/le fac vulnerabili/e pe lucrătorii şi lucrătoarele sexuale în faţa violenţei din partea altor persoane, serviciilor sociale, poliţiei, ofiţerilor birourilor de migraţie şi sistemului judecătoresc. Postularea muncii sexuale ca fiind prin excelenţă violentă şi consimţământul lucrătorilor şi lucrătoarelor sexuale ca fiind nevalid servesc la normalizarea violenţei împotriva acestora.
  6. Lucrăm zilnic la eliminarea misoginiei din toate sferele vieţii. Misoginia, însă, nu este o cauză a muncii sexuale, ci ia naştere ca răspuns la deciziile şi faptele femeilor, fie că este vorba de a purta machiaj, a face avort sau a vinde servicii sexuale. Considerăm că sentimentele şi acţiunile misogine sunt o problemă şi respingem apelurile de a elimina comportamentele care “provoacă” misoginia. Încercarea de a elimina munca sexuală pe baza ideii că ar provoca misoginie înseamnă a fi de acord că unele acţiuni ale femeilor – cum este aceea de a vinde servicii sexuale – merită prin excelenţă răspunsuri misogine.
  7. Respectăm drepturile persoanelor care migrează. Femeile migrante se confruntă cu access limitat pe piaţa muncii şi access limitat sau absent la serviciile sociale. Cei/cele care caută un refugiu vând servicii sexuale din cauza puţinelor opţiuni de care dispun pentru a-şi câştiga existenţa. Incriminarea clienţilor, alături de alte forme de incriminare a muncii sexuale, pune lucrătorii şi lucrătoarele sexuale în pericolul de a fi agresaţi/te de poliţie, arestaţi/e, deportaţi/e, fiindu-le refuzat dreptul de a avea acces la justiţie şi compensaţii. Incriminarea clienţilor/clientelor le suprimă veniturile, fără a le fi oferite alternative de supravieţuire.
  8. Sprijinim drepturile persoanelor LGBT. Respingerea persoanelor LGBT de către familie, obstacolele din sistemul de educaţie şi de pe piaţa muncii, in cadrul unor structuri sociale cissexiste şi heteronormative, fac de multe ori ca munca sexuală să fie una din foarte puţinele oportunităţi economice şi de angajare pentru persoanele LGBT, mai ales pentru femeile trans. Legile împotriva muncii sexuale nu sunt benefice persoanelor LGB şi trans, din moment ce nu adresează aceste nuanţe complexe ale marginalizării sociale. Acest lucru este specific mai ales în cazul femeilor trans, întrucât legile care incriminează munca sexuală sunt folosite în special pentru a ţinti şi persecuta acest grup, indiferent dacă persoana respectivă este sau nu lucrătoare sexuală.
  9. Facem apel pentru dezincriminarea totală a muncii sexuale. Există dovezi foarte puternice că modelul suedez şi alte forme de incriminare a muncii sexuale dăunează lucrătorilor şi lucrătoarelor sexuale. Modelul suedez îi/le împinge spre sărăcie, le reduce puterea de negociere cu clienţi/ele, îi/le incriminează pentru că lucrează împreună din motive de siguranţă, îi/le evacuează şi deportează. Întrucât permite lucrătorilor şi lucrătoarelor sexuale să se organizeze ca angajaţi, dezincriminarea reduce vulnerabilitatea acestora faţă de violenţă şi practicile de exploatare a muncii.
  10. Denunţăm precarizarea din ce în ce mai mare a femeilor în domeniul muncii. De-a lungul timpului, în societăţile vestice sub capitalism şi patriarhat, munca femeilor (munca domestică, munca de îngrijire, munca sexuală, munca emoţională) a fost considerată “feminină”, a fost subevaluată, sub-remunerată sau redusă la invizibilitate completă şi neremunerată. Peste tot în lume, femeile, inclusiv lucrătoarele sexuale, au job-uri mai nesigure şi mai prost plătite: ele muncesc în condiţii de exploatare – de la munci incriminate, sezoniere sau temporare, la munci domestice, flexibile sau provizorii, la subcontractare sau job-uri de liber profesionist. Munca sexuală împărtăşeşte multe similitudini cu alte tipuri de muncă de îngrijire prin faptul că acestea sunt în principal asociate cu femeile, deseori femei migrante sau de culoare. Persoanele care fac muncă de îngrijinire, asemeni lucrătoarelor sexuale, nu beneficiază de multe ori de aceleaşi drepturi de muncă ca în cazul profesiilor asociate bărbaţilor. Promovarea şi avansarea drepturilor lucrătoarelor şi lucrătorilor sexuali trebuie astfel să sublinieze drepturile lor de muncă şi să adreseze condiţiile precare de lucru şi exploatarea din domeniul industriei erotice, pledând pentru cadre legislative care să le dea putere lucrătoarelor şi lucrătorilor sexuali drept lucrători/lucrătoare.  
  11. Cerem includerea lucrătoarelor şi lucrătorilor sexuali în mişcarea feministă. Includerea lor în mişcarea noastră aduce cu sine perspective inestimabile, energie, diversitate şi experienţă în mobilizare, constituind o provocare la adresa preconcepţiilor noastre despre gen, clasă şi rasă. Lucrătoarele sexuale sunt unele din primele feministe din lume, iar comunitatea noastră ar fi mai săracă fără ele.

 

Advertisements